Avenul de sub Vârful Grind [pagina in constructie]

[pagina in constructie]

Avenul de sub Vârful Grind este cea mai adâncă peșteră din țară, xcu adâncimea de -769 metri. A fost descoperit în anul 1985 și este o peșteră în care activitatea de explorare este activă, având cel mai mare potențial de denivelare din țară.

Intrarea în Avenul de sub Vârful Grind se afla la altitudinea de ~ 1922m in Munții Piatra Craiului, pe versantul estic, în abruptul de sub creasta principală, aproximativ sub Vf. Grind, pe unul din Hornurile Grindului (vale de abrupt).

Sinonime
Inițial, cavitatea a fost denumită Avenul de sub Vârful Grind. De-a lungul timpului au fost folosite și alte denumiri alternative: Avenul de sub Colții Grindului, Avenul din Colții Grindului, Avenul de sub Hornurile Grindului sau Avenul din Grind. Există o coliziune de denumiri care creează confuzie: Avenul din Grind este o denumire folosită inițial pentru Avenul din Funduri din Piatra Craiului (-122m ? *), denumire care apoi a fost folosită discutabil greșit și pentru Avenul de sub Vârful Grind.

Morfometrie

Denivelare negativă: -769m
Denivelare pozitivă: 0m
Denivelare totală: -769m
Extensia: ~ 250m **
Cel mai adânc puț: -69m (P. Walter Gutt, apic)
Altitudinea intrării: ~1922m d.n.m.
Altitudinea celui mai adânc punct: ~1153m.
Pentru referință, Poiana Grind (și stâna) este are alt. de 1372m și pentru Refugiul din Valea Grindului (Ref. Grind I) are alt. de 1624m.

Morfologie

Avenul este unul tipic alpin, cu puține porțiuni orizontale, fiind o secventa de puțuri fara afluenti majori, cel mai lung fiind cel care urca de la -167m. Este format dintr-o insiruire de 22 puturi consecutive (pe traseul principal), fara a include cele cateva secvente de puturi laterale/paralele.

Primul afluent fosil confluează cu galeria principala la -35m, afluent a carui origine se gaseste cel mai probabil in albia vaii cu grohotis pe versantul careia se afla intrarea in aven. La -116m un afluent cu un activ temporar slab, vine dintr-o galerie laterala impenetrabila, ascendenta. Acesta este sec in perioadele de seceta.

Pana la -288m avenul este dezvoltat preponderent pe falii si fisuri, inclinatia puturilor apropiindu-se mai mult de verticala, iar de la -288m pana la terminusul de la -769m, morfologia este data intr-o proportie mai mare de o dezvoltare pe fata de strat, vizibila in tavanul puturilor si al galeriilor.

Un afluent major este o galerie care se interesectează cu galeria principală in tavanul Putului Niagara („Water Shaft”), deschiderea verticala formata de acest afluent in put coborand pana la baza acestuia, la -167m. Pe galerie curge un activ cu debit foarte mic. Pe P. Niagara, inainte de confluenta hidrologica, se formeaza o deschidere mare pe o laterala a putului principal, cu tavanul pe fata de strat si activul care curge pe o cascada in 4 trepte. Mai sus, galeria afluentului este una cu verticale mici de cativa metri care formeaza marmite la baza lor si se desfasoara intre -141m (partea de intrare pe P. Niagara) si -104m. Este dezvoltata pe o fisura cu directia generala VNV-ENE iar in partea de sus se ramifica in 3 hornuri inchise, cu scurgeri calcitice importante si formatiuni cristalizate pe hornul din mijloc. La mijlocul galeriei, la cota -135m, intersecteaza un afluent ce vine dintr-o galerie ingusta si meandrata de ~15m, dinspre SV, pe care curge un activ temporar cu un debit mai mic decat cel al afluentului principal.

Intre cota -200m si -390m (-415m pe harta?) se desfasoara o secventa de puturi mai inguste („Himalaya 2”, explorari in perioada 2017-2019), traseu paralel cu cel al puturilor principale, in unele locuri la mica distanta de acesta (in partea inferiara la cativa metri). Galeria se termina in impenetrabil iar firul de apa cel mai probabil conflueaza mai jos cu activul principal, printr-un horn desprins din puturile principale la -45??m. Cel mai mare si adanc put de pe aceasta ramura este P. Alexandru Aliman: 42m.

De la -358m, unde incepe Canionul Zig-zag, morfologia generala incepe sa fie definita de meandre, exceptie notabila fiind putul din continuarea traseului sub Putul Walter Gutt, zona bivuacului de la -540m, intre -509m si ~ -590m, put fosil cu tot tavanul definit de o fata de strat, cale care ocoleste actualul traseu hidrologic. Pe peretele acestui put si la baza lui se gaseste o importanta acumulare de brecie tectonica formata din blocuri de calcar prinse intr-o matrice de sedimente (argila rosie). Intre -588m si -710m proiectia in plan arata un sector evident meandrat cu 5 coturi.

Cele mai multe goluri sunt dezvoltate de-a lungul unei falii cu orientarea 61°N (~ ENE – VSV) sectoarele traseului principal intre -116m si -167m, intre -290m si -358m si Himlaya 2.

De la -567m se desprinde din traseul principal o secventa de 3 verticale (sus sunt 2 puturi paralele) ce urca pana la -542m, aparent dezvoltate pe aceeasi fisura cu galeriile principale. Pe acestea se regaseste apa care se pierde pe fundul P. Walter Gutt.

Aspectul general al puturilor este conturat de mari cantitati de apa drenate de aven, cu o morfologie vadoasa a peretilor (santuri de curgere, septe), evidentiata la baza puturilor de marmite mari. Elementele de precipitare apar pe puturi in partile superioare si in special in tavanul acestora, dimensiunile speleotemelor evidentiate in profil fiind relativ mici, mai importante fiind scurgerile calcitice. Pe putul al doilea si al treilea(intre -20m? si -?) peretii sunt captusiti de calcit alb pe portiuni mai mari, pana la baza puturilor, aici activitatea hidrologica in urma viiturilor nefiind inca una conentrata.

Doua aglomerari mari de brecie tectonica, prima la -167m si a doua intre -540 si -555m, au blocat explorarile in aven. Prima a fost depasita in 1992 dupa 6 ani de lucru sustinut si a doua in septembrie 2019 dupa cateva incercari in ultimii ani.

Hidrologie

O mare necunoscuta ramane drenajul apei din aven, cele 2 posibiltati fiind resurgentele majore din aval de Cheile Zarnestilor (V. Prapastiilor) si cea de „La Gâlgoaie” (Cheile Brusturetului, V. Dambovicioarei). Terminusul actual al avenului (de la -769m) se afla la altitudinea ~1153m d.n.v. Nivelul Poienii Grindului este ~1370m.
Primele resurgentele din aval de Cheile Zarnestilor sunt un grupul de izvoare de la „Fantanile Domnilor” (alt. ~860m), captate pentru a aproviziona cu apa Zarnestiul. De la terminusul avenului pana la acestea sunt ~ 6.38 km in linie dreapta. Alt grup de resurgente din aval de Cheile Zarnestilor sunt in apropiere de intrarea in Zarnesti (denumite Izvoarele 6 Martie”) iar de la terminusul avenului pana la acestea sunt ~ 7.45 km in linie dreapta.
La intrarea din amonte in Cheile Brusturetului, se afla grupul de izvoare de „La Galgoaie” si de „La Bile”, de la terminusul avenului pana la acestea fiind o distanta de ~6.37 km si respectiv de 6.25 km in linie dreapta.
Avenul (atat intrarea cat si punctul teminus) se suprapun la suprafata cu bazinul de colectare al V. Dambovicioara. Au fost facute 2 colorari (una in 1990 de Hades Ploiesti) dar rezultatele au fost negative, neputand fi identificata resurgenta.

Una din teorii afirma ca drenajul se realizeaza prin izbucurile din aval de Prapastiile Zarnestilor – Izvoarele Domnilor avand in vedere ca aceste sunt dispuse pe prelungirea liniamentului faliei principale (VSV-ENE) pe care s-a dezvoltat avenul (Coca, EcoCarst nr. 1/2000).

Potentialul maxim de denivelare al avenului este estimat intre 800-1200m si este constrans in principal de nivelul resurgentei (necunoscuta inca) si de nivelul acviferului in zona avenului (necunoscut) – pentru zona golurilor aerate.

Geologie

Avenul este dezvoltat in calcare de varsta Kimmeridgian-Tithonic (G. Popescu, 1988).
Harta geologică 3D si 2D (după Orășeanu, 2010)

Istoric

Primele cercetari sistematice asupra endocarstului din Piatra Craiului au fost facute de Alfred Prox si Walter Gutt prin explorarea Avenului Vladusca si Avenului din Funduri.
In 1985 este descoperită intrarea avenului de către Ioan Dobrescu și Ioan Bostan cu o echipă de la Clubul Speologic Piatra Craiului (Câmpulung-Muscel).

Cronologie succinta:

iunie 1986se ating -149m si -167m (***) C.S. Piatra Craiului Campulung Muscel, C.S. Hades Ploiesti, C.S. „Z” Oradea
1986 - 1992un efort sustinut de 6 ani de a trece de marea colmatare de brecii tectonice de la -167m ( Hades Ploiesti, Avenul Brasov, Silex Brasov, C.S. „Speo-80” Bucuresti, „Speo-telex” Cluj )
1992 - 1995membrii clubului „N. Casteret” Colibasi finalizeaza sapatura si trec de colmatarea -167m pana la galeria de la -288m (initial impenetrabila) si apoi pana la -540m
sept. - oct. 1992tabara nationala de explorare, cu participare internationala, fara rezultate
1995o echipa de speologi din Zarnesti incearca sa reia activitatea (sursa S. Coca - EcoCarst)
august 1996tabara de explorare organizata de Comisia de Expeditii a Federatiei Romane de Speologie, cu participare internationala. Ajung pana la ~ -450m, fara descoperiri.
2000Expeditia Nationala Grind 2000 (A.R.E.S.)
1995? o echipa de speologi din Zarnesti reia activitatea dar renunta? (Spencer - EcoCarst)
2010Focul Viu București reia explorările sub forma unei tabere anuale
2012la explorari se alatura Avenul Brasov
2013la explorari se alatura speologi de la S.K. Sofia si C.S.A. Cluj
2017se incepe explorarea pasajului „Himalaya 2”
2018se continua explorarea „Himalaya 2”, inclusiv partea superioara
august 2019se exploreaza Himalaya 2 pana la terminusul acesteia, (Grind Team 2019 - Radu D., Kiten T. si echipa de suport)
septembrie 2019tabara anuala de vara (Focul Viu Buc., Avenul Bv, Silex Bv.), se trece de colmatarea de la ~ -550m, se mai face o decolmatare la -567m si se ajunge la -581m
noiembrie 2019se decolmateaza la -581m si se ajunge la ~ -655m (+ ~40m put necoborat)
decembrie 2019se atinge terminusul de la -769m

*** in loc de -167m (baza P. Niagara), in raportul initial a fost notata cota -200m, dupa topografia initiala

[*] masuratori in desfasurare
[**] Nu este clar dacă Avenul din Funduri are -122m, această cotă fiind raportată în urma primelor explorări și primei topografieri dar nu a mai putut fi atinsă în încercările mai recente.

demo 3d cave viewer
.
demo 3d cave viewer
.

grind_sup_bing3

Image 1 of 4

Bibliografie

Gheorghe Popescu, Avenul de sub Vârful Grind, Lucrarile Institutului de Petrol si Gaze si a Cercului de Speologie „Hades”, 1988
Coca, S., Piatra Craiului Mountains: Avenul de Sub Coltii Grindului, Cave and Karst Systems of Romania, Springer, 2019 (editori: Ponta, Onac), pp. 73-77
Coca, S., În adâncurile Pietrei Craiului – Avenul de sub Vârful Grind, EcoCarst nr. 1/2000
Busu, L., ?, Avenul de Sub Varful Grind, Un meci castigat de pe banca de rezerve, pp. 189-120
Conventia Speologica „GRIND 1988”

http://avenulgrind.blogspot.com/2013/03/avenul-de-sub-varful-grind-recurs-la.html
http://avenulgrind.blogspot.com/2013/03/conventia-speologica-grind-1988.html
http://avenulgrind.blogspot.com/2000/09/expeditia-nationala-grind-2000.html
https://sites.google.com/site/romanianatura65/home/carpatii-meridionali/piatra-craiului/avenul-de-sub-coltii-grindului-si-avenul-din-funduri-in-piatra-craiului
https://sites.google.com/site/romanianatura78/home/carpatii-meridionali/piatra-craiului/avenul-de-sub-coltii-grindului-avenul-de-sub-varful-grind-in-muntii-piatra-craiului

Legaturi utile și informații suplimentare:

https://ro.wikipedia.org/wiki/Avenul_din_Grind
https://ro.wikipedia.org/wiki/Avenul_de_sub_Col%C8%9Bii_Grindului
https://www.speologie.org/avenul-de-sub-varful-grind
https://ro.wikipedia.org/wiki/Avenul_din_Grind
https://www.avenul.ro/fenomenele-carstice-ale-pietrii-craiului.html
https://www.avenul.ro/un-nou-inceput-refugiul-speologic-grind.html

Media:

https://www.youtube.com/watch?v=EPGX56D3NHQ
https://www.youtube.com/watch?v=zyTwh52YMXw
https://www.youtube.com/watch?v=9q3L-hR6Oi8
https://www.youtube.com/watch?v=SEmH5SwpLQI
https://www.youtube.com/watch?v=uRsGIZuGy78
https://www.youtube.com/watch?v=yrRN0Tzc9mU
https://www.youtube.com/watch?v=4aEEJaQC04o
https://www.youtube.com/watch?v=JaBGM0zBJR0
https://www.youtube.com/watch?v=HFWy-b4vxyE
https://www.youtube.com/watch?v=bw6sxsAHvTE
https://www.youtube.com/watch?v=jnLR9zhZbck

https://vimeo.com/249090024
https://vimeo.com/239443126
https://vimeo.com/140155038
https://vimeo.com/180251391
https://vimeo.com/49145509
https://vimeo.com/237885579
https://vimeo.com/29815521
https://vimeo.com/18860178

© 2020 Asociația Speologică Silex Brașov – Toate drepturile rezervate. Toate materialele și fișierele grafice de pe acest website sunt protejate de legea drepturilor de autor, cu modificările și completările ulterioare, și nu pot fi reproduse fără acordul expres al Asociației Speologice Silex Brașov, cu protejarea drepturilor de autor. Utilizarea oricăror texte, informații, materiale și fișiere grafice, aparținând Asociației Speologice Silex Brașov, pentru alte scopuri decât cel pentru care a fost dat acordul, este interzisă.